Exemplul de pierdere ponderat tflosscompute.

Stiinta deschisa in Republica Moldova / Open Science in the Republic of Moldova

Sunteți pe pagina 1din Căutați în document Cuprins Prefatis 1 Introducere. Notiuni de baza folosite in statistics Proprietati generale ale mediilor.

sprins hill arde grăsime

Distributii empirice bidimensionale. Dispersii de grupe Coeticientul de corelatie S44 Proprietati si interpretari ale coeticientului de corelatie Serii numerice paralele 8.

Serii duble cn ambele caracteristici nominative 9 Regresii. Legatura cu corelatia 91 92 93 94 Punerea problemei, etape pentru gasirea unei regresii. Regresia liniara Regresii curbilinii Regresii multiple Functii de mai multe variabile. Statistica inferentiala Ktapele unui test A. Exemple de teste uuzuale AA Probleme rezolvate.

Uploaded by

Din dorinta unor autori de a prezenta un material exhaustiv se pierd ideile principale si expunerea devine incaleiti, Pentru a evita acest Iucru, unele metode prea elementare nu au fost prezentate, iar structura cdrtii exemplul de pierdere ponderat tflosscompute fost ficuti dupa cele dou criterii principale: On uul seriei: serii simple, serii duble, serii multiple: ~ Tipul caracteristicii: caracteristici cantitative numericecaracteristici calitative nominative La sfargit este prezentat un capitol cu elemente de statistica matematicai, stiut fiind faptul, ea statistica teoreticl, descriptival, cistigit exemplul de pierdere ponderat tflosscompute valoare, cu eat imprumuta mai multe elemente si metode din statistica matematica, care la randul ei se bazeazii pe teoria probabilitatilor.

Din acelasi motiv, al existentei unor softuri moderne bune, metodele statistice elementare pierd teren in fata celor mai elaborate si eficiente precum si a statisticii matematice, pentru ci acum nimeni nu se mai teme de caleule complicate si de volum mare, acestea fiind facute automat de calculator. Graficele sunt executate, de aseme- nea, automat, rapid, color, find foarte sugestive.

efectele secundare ale pierderii în greutate 4

Cartea se adreseazi in primmul rnd studer 1 de la profilurile de Stiinte Economice de la LD. Capitolul 1 Introducere 1. Cu timpul sfera de cuprindere a statisticii sa largit in special la studiul fenomenelor economice sociale, biologice precum si in tehnici Bazele cercetirii statistice au fost pus ffir indoial de scoala engleza, cu o contributie esentiali din partea scolii universitare germane.

Amintim pe William Petty John Grount piirintele demografieastro- nomul Halley si Hemann Couring In timp sau cristalizat céteva directii dintre care amintim 1, Statistica matematica, este strans legata de teoria probabilitatilor apeldnd incontinuu la metode si rezultate teoretice din acest domeniu.

pierde grăsime în buze

Are patru capitole importante. Pe baza unui numar mie de date culese de ta © parte a populatiei deci cu efort mic eu o prelucrare inalta, bazatii pe un sofisticat, obtine conclu aparat matemati pertinente asupra intregii populatii. Teoria intervalelor de incredere, 4d Teste de verificare a ipotezelor statistice, care valideazai sau nu anumite 10, renultate, etapa extrem de utili in Inarea deciziilor.

Rentabilitatea comercială netă. Care este rentabilitatea

Statistica matematicd concepe si furnizeazd indicatori si metode de studiu foarte performante necesare celorlalte ramuri ale statistici 2. Este stréns legati de statistica matematica.

Metodele de prelucrare sunt ins in mare parte asemanatoare, 1. Notiuni de baza folosite in statistica 1. Populatie statisticd sau colectivitate este format din totalitatea elementelor sau faptelor de acelasi fel avéind trisituri comune care formeazi obieetul corcotii Aceastit colectivitate are un caracter obiectiv, eoneret si finit care tre- nie delimitati, definit® clar in timp, spatiu sau actiune.

Populatia statistic, poate fi formatii din persoane, obiecte, evenimente, agenti economici, idei, opinii, operatii economice 2. Unitatea statistied: este elementul din care se compune populatia.

Date statistice sunt mirimi obtinute prin observare, experiente, misurare. Observatii ~ Caracteristicile de timp seriile cronologice sunt de fapt masurabile si deci pot fi incadrate la cele cantitative, totugi cei mai multi statisticieni le trateazii separat, timpul fiind o caracteristicd prea importanté.

Modul de lucru este ins perfect analog cu celal caracteristicilorcantitative ~ in mod analog earacteristicile spatiale, cae se referé cel mai adesea la repartiia in teritoriu, sunt de tip ealitativ, regiunile find nominative si dei nemzisurabile 13 Capitolul 2 Etape ale cercetarii statistice 2.

pierdere în greutate grantsorg recenzii

Observarea statistica Observarea statistiea cuprinde culegerea datelor individuale. Se poate extinde asupra intregit populatii observare total sau numai asupra. Modul cum este ales esantionul constituie un studiu special in teoria selectiei. EI trebuie sa fie uniform, aleator, reprezentativ. Uneori sunt necesare instrumente speciale cum ar fi formularele, instructiunile, metodologia care permit culegerea de cit.

Cresterea cantitatii de date statistice asigura in prima fazai 0 cregtere a cantitaitii de informatie apoi cand volumul de date este suficient de mare se produce o saturare a informatie!

De ce trebuie să determinați rentabilitatea?

Notiunile de baz utilizate la aceasta operatic sunt: caracteristica de grupare, variatia, amplitudinea, omogenitatea. Amplitudinea vai ~ este diferenta dintre valoarea maximit si minima referitoare la plaja de variatie a tuturor valorilor individuale au caracteristici.

Se separ mai intai elementele populatiei pe grupe dupa prima caracteristici apoi fiecare grupa dupa cea de-a doua caracteristied. Se poate obtine astfel un tabel eu subdimensi- uni, sau se pot aranja datele sub formi de matrice. In acest caz.

Welcome to Scribd!

Dupa forma de exprimare a caracteristicilor atributive: ~ grupairi dupa o caracteristica calitativa sau nominativa exemplu: ramuri ale economiei nationale, tipuri de ocupati, etc.

Caracteristicile numerice se preteazi la: ~ grupari pe variante cu valori discrete. Intervalele de grupare pot fi egale sau diferite ca méirime.

Similarmateriale